Baza sportivă Sf. Eugen‎ > ‎Omisat‎ > ‎Ştiri‎ > ‎

Biserica, o familie de slujitori

postat 23 oct. 2009, 11:49 de Sf. Eugen De Mazenod   [ actualizat la 23 oct. 2009, 11:54 ]
Iată-l pe pr. Damian pentru a doua oară la altar ca preot. A trecut numai o zi de la hirotonire, este duminică 18 octombrie. La ora 11.00 a prezidat adunarea duminicală în biserica Ss. Apostoli Petru şi Paul concelebrând cu Oblaţii şi cu parohul pr. Iosif Cobzaru.
În timpul predicii pr. Sante Ronchi OMI, pornind de la vestirea naşterii lui Isus de către îngerul Domnului, a făcut o comparaţie cu viaţa părintelui Damian spunând că acea tulburare de la început a Mariei s-a transformat într-un „da” exprimat prin aceste cuvinte: „Iată, slujitoarea Domnului” (Lc 1,38)”. Pr. Sante a continuat spunând că probabil a fost la fel şi pentru Damian şi citând DEX-ul a zis „că un sinonim pentru ‘slugă’ este rob. Într-adevăr – a explicat pr. Sante – câteodată se aude şi în Biserică: ‘Iată, roaba Domnului’. Dar rob înseamnă sclav. Atunci devine cam greu acest lucru: cum, eu trebuie să fiu un sclav? Vorbim întotdeauna de libertate. Cum pot eu să fiu un sclav cu toată viaţa mea, adică să nu am şi eu o viaţă pentru mine şi să fie toată pentru acela care este Domnul meu, stăpânul meu? Cum înţelegem acest lucru? Ce înseamnă a fi slujitor, rob, sclavul Domnului?” Ne ajută sf. Paul care spune de mai multe ori acest lucru: ‘după cum [odinioară] vă puneaţi mădularele ca sclavi ai necurăţiei şi nelegiuirii spre nelegiuire, tot aşa, acum, oferiţi-vă mădularele ca sclavi ai dreptăţii’ (Rm 6,19). Pr. Sante a mai citat şi alte texte ale sfântului Paul în care se vorbeşte despre condiţia sclavului în spiritualitatea creştină. Apoi a zis care ar fi scopul slujirii: „Cred că şi aici, încă o dată, ne ajută DEX-ul pentru că ne spune că, deşi ‘rob’ este sinonim cu ’slujitor’, totuşi mai este şi un alt aspect: a sluji înseamnă a fi de folos şi cred că putem să înţelegem acest lucru, deoarece cu toţii experimentăm din când în când cât de greu este când viaţa noastră nu are nici un folos, când nu foloseşte la nimic, când nu suntem în stare să facem nimic. Bine, cei egoişti, dacă ştiu că viaţa lor este în mâinile lor, pot să fie fericiţi în acest fel, dar nu este aşa, noi experimentăm că suntem fericiţi doar când ne dăm viaţa, când viaţa noastră este de folos cuiva şi, ne mai spune Evanghelia de azi, când sunt ‚servitorul tuturor’ (Mc 10,44). Şi Damian a ales acest lucru: să-i slujească pe toţi”, după cum dovedeşte şi iconiţa de amintire dorită de el şi pe care este reprezentat Isus Cristos spălând picioarele apostolilor.
Înainte de binecuvântarea finală, pr. Cobzaru s-a apropiat de microfon adresându-se celor de faţă:
„Am luat şi eu cuvântul pentru a le spune Misionarilor Oblaţi ‘mulţumesc’ din toată inima pentru darurile pe care Dumnezeu ni le-a făcut prin ei. Vă amintiţi, cu câţiva ani în urmă, a avut loc, pentru prima dată în această biserică, sfinţirea unui diacon, diaconul Giovanni Bini care acum este preot şi se află în Italia. Ieri a fost un alt mare dar din partea lui Dumnezeu, acela de a fi prezenţi la sfinţirea unui preot, în persoana părintelui Cimpoeşu Damian, care astăzi a prezidat pentru prima dată Liturghia chiar în cea de a 83-a Zi Misionară Mondială. Un misionar printre misionari celebrează în acest aniversar al misionarilor!”.
Şi superiorul scolasticatului italian din Vermicino (Roma), pr. Adriano Titone OMI, a vrut să spună câteva cuvinte: „Ieri, această comunitate creştină frumoasă a celebrat şi a asistat la primirea acestui dar din partea lui Dumnezeu. Dar nu numai cei de faţă. Erau prezenţi şi alţi fraţi şi surori de ai noştri. Erau înainte de toate toţi confraţii Oblaţi ai Mariei Imaculate ai Provinciei italiene, reprezentaţi de către pr. Salvo D’Orto, vicar provincial. Era prezentă şi comunitatea scolasticatului unde Damian a trăit ultimii ani de formare. Printre aceştia, unul mi-a zis să-l salut pe Damian în mod deosebit; este vorba de Lucian Bosoi OMI care poimâine va pleca spre misiunea oblată din Senegal. Aceasta este o ocazie frumoasă pentru că în această Zi Misionară Mondială noi simţim să-i promitem lui şi tuturor misionarilor susţinerea noastră prin rugăciune. Erau iarăşi şi o mulţime de persoane care împărtăşesc misiunea împreună cu Oblaţii Mariei Imaculate şi ca reprezentanţi ai lor sunt aici în biserică două familii frumoase.
Vreau să închei spunând un lucru frumos pe care putem să-l păstrăm în inimă: Biserica este mare şi depăşeşte toate hotarele naţiunilor pentru că este unica familie a lui Dumnezeu pe acest pământ. Damian este preot al acestei mari familii. Îi promitem rugăciunea noastră!”.
Au vorbit toţi. Dar ce a zis pr. Damian în afară de ceea ce este stabilit de cartea rânduielilor? În cele două zile, Damian s-a exprimat în mod constant, ca un refren continuu şi punctual, prin cântecele compuse de el şi de Manuel Popescu, special pentru această ocazie. Astfel, primele versuri ale cântecului care a bătut la uşa inimii prin vocea pătrunzătoare a lui Bogdan Goage rămân şi primele cuvinte ale lui Damian, preot:

Rătăcind pe-al vieţii drum
Căutam comori ascunse
Plin de mine şi de fum
Idealuri neajunse.

Doamne Tu, m-ai privit în ochi şi-n gând
Inima Tu mi-ai cuprins-o
Şi-ai lăsat doar alinarea
Şi-ntrebări ca să răspund.

Tot ce am ţi-am dăruit
De lume m-am pus deoparte
Viaţa nouă am găsit
Să te-urmez până la moarte.

Speranţa mea o aflu-n tine
Iubirea totul eşti doar Tu
Să te slujesc cum se cuvine
Să nu spun niciodată nu.

Comments